Arhive categorie: Articole

Când a plecat vara?

Toamna a apărut pe nepusă masă la mine la ușă,s-a instalat în viața mea,fără să-mi dea  vreo explicație…și mă întreb:Când a dispărut vara mea?!Apreciez ,totuși,că a lăsat mare parte din căldura ei în urmă,pentru a putea digera plecarea ei.Parcă am clipit o dată și vara a dispărut,fără urmă…poate reușesc ,totuși,să o fac pe toamnă să vorbească,cred că încă nu și-a intrat în rol prea bine.Orice început e greu,așa-i?

Pănă reușesc să aflu vești despre vară…ce-ar fi să vorbim despre ea?

Recunosc că vara aceasta a fost una atipică pentru mine…a fost o vară a regăsirii de sine,a sufletului,a întregii ființe.Mi-am propus să-mi dedic mai mult timp mie,să stau departe de telefon,laptop,de ceea ce presupune mediul online,măcar câteva zile bune,întorcându-mă în trecut când nu știam când începe ziua și când se termină noaptea,pentru că viața era o veselie și o joacă.Dealurile și văile erau ale noastre.Strânsul porumbului,culesul viei,erau un alt prilej de a ne juca,de a umple văile cu râsetele noastre.Totul era de partea noastră.Nu știam ce e rău,binele ne urmărea pretutindeni.

Cred că în încercarea de a deveni mai bună,de a oferi mai mult celor din jur,m-am blocat undeva …și am uitat de sinele meu.Vara asta am făcut curățenie în sertarele ființei mele și am încercat să păstrez ceea ce-mi face bine – am descoperit că am rămas cu puțin,prea puțin din ceea ce credeam că-mi aduce fericirea și am ales să las persoane dragi mie,să plece,deși a durut și doare destul de mult.Ne atașăm mult prea mult de persoane,de lucruri și avem impresia că vor exista mereu în viața noastră,atât timp cât vom face să fie bine,dar ne mințim,iar din cauza acestei orbiri ajungem să suferim la nesfârșit și să facem din suferință propria religie.Venim goi de lucruri,goi de persoane,pe această lume și plecăm la fel de goi,fizic,dar depinde de noi să umplem sufletul nostru cu ce e mai sublim.Am învățat că lucurile vin de la sine,își urmează cursul ,oamenii apar în viața noastră pentru o perioadă și apoi fiecare își vede de drum.Nimeni nu are nicio vină,face parte din cursul vieții.Ne încăpățânăm să fim rigizi ca pietrele,crezând că vom împiedica curgerea lină a râului,dar el se strecoară printre pietre și-și vede de drum,luându-și rămas bun de la fiecare piatră-n parte.Haideți să fim una cu râul și să luăm ce e mai bun din viață!

69033229_967716416896840_1524399900417064960_n.jpg

Vara asta am ales să rămân în zonă,să descopăr noi lucruri aproape de mine,să-mi amintesc importanța lucurilor mici.Am străbătut livada-n lung și-n lat,seri la rând,am mers prin pădure până la lac,să-mi adun gândurile.Am privit fiecare apus din fața porții,fără să mă plictisesc .Să vă spun un secret?Sunt îndrăgostită …de Cer.Nu mă pot abține să nu-l privesc și să nu observ cum mereu oferă privirii o altă imagine a sa.Aș putea să mă uit la el zile-n șir fără să mă satur vreodată.Am reușit să-mi găsesc liniștea pe care o pierdusem,undeva în drumul meu.Rămăsesem cu o lumină difuză în fața mea și vederea-mi slăbise,dar acum am reușit să reaprind lumina ce mă urma înainte și am de gând să o păstrez.Mi-am dat seama că nici nu am simțit nevoia să părăsesc împrejurimile.Pentru prima dată,după mult timp,am simțit că am tot ce-mi este necesar pentru a zâmbi,pentru a fi iarăși „eu!”.

70558587_810919289355383_647854645045100544_n.jpg

Știu că este o modă în a etala vacanțele de prin locuri exotice, în mediul online,este o întreagă întrecere a oamenilor,de a arăta cine călătorește mai mult,cine cheltuiește mai mult,cine vizitează mai multe locuri,cine mănâncă mai bine,cine primește cadouri mai scumpe…și mă întreb:De ce nimeni nu se întrece în a fi mai fericit pe zi ce trece?Am văzut poate mii de poze postate pe rețelele de socializare,locuri minunate,dar oameni interesați mult prea mult de a arăta cum trăiesc ei,decât de găsirea fericirii.Avem impresia că fericirea e mereu în altă parte,când de fapt e în spatele nostru,dar nu vrem să o privim,pentru că suntem prea mândri și mult prea ocupați  „să părem fericiți” decât „să fim cu adevărat fericiți”.Zâmbetele chinuite surprinse de aparatele foto,vorbesc de la sine.Și eu făceam greșeala de a mă pregăti pentru o anumită vacanță de câteva zile,făceam cumpărături,liste să nu uit nimic,lăsam zilele să treacă,gândindu-mă că acea vacanță mă va face fericită,dar mă întorceam mai obosită,mai lipsită de energie decât plecasem și parcă reveneam la starea de monotonie.Fericirea nu înseamnă vacanțe,petreceri,poze,mâncare scumpă ,băuturi alese…fericirea e ceea ce porți cu tine zi de zi,doar că suntem prea orbi să vedem.

Când am devenit atât de superficiali?Nu mai păstrăm nimic pentru noi,orice facem postăm în mediul online…și de trăit,când?

V-amintiți cum începea fiecare compunere pe care o pregăteați în clasele primare?„Era o zi frumoasă de vară.Soarele strălucea pe cerul senin.”.Era începutul clasic,cu unele modificări,poate schimbam anotimpul,elementele din peisaj,dar ziua rămânea „frumoasă”.Tocmai,orice zi e frumoasă!Nu trebuie să vă amintiți de o anume zi care vi s-a părut plăcută,pentru că orice zi poate fi în acest fel.Vreți să vă amintiți de o zi frumoasă din viața voastră,căutând-o printre mormanele de nimicuri sau vreți să faceți ca  fiecare zi a voastră să fie frumoasă?Să povestiți nepoților despre miile de zile frumoase pe care le-ați trăit?Să oferiți propriul exemplu de „trăit cu adevărat” pentru generațiile care vin?

Nu știu ce gândiți acum,dar eu chiar îmi doresc ca fiecare zi să prindă viață și culoare.Poate greșim,dar învățăm din greșeli.Poate cădem,dar ne ridicăm imediat.Poate uităm lucruri,dar creăm altele.Poate suferim,dar o luăm mereu de la capăt.Fericirea nu ține cont de vreme,de loc,de anotimp…de nimic,fericirea există în orice moment.

Haideți să facem din toamnă o a doua vară!Faceți ce vă trece prin minte că vă aduce fericirea.Călătoriți,vizitați locuri nemaivăzute ,gustați mâncăruri alese,cunoașteți noi oameni,noi culturi,dar nu o faceți pentru reclamă.Viața voastră nu are nevoie de subtitrare pentru cei care nu doresc  să o înțeleagă,atât timp cât e limpede pentru voi că sunteți fericiți.Încercați să surprindeți cât mai veridic fericirea.Nu o forțați ,nu-i exagerați valoarea,pentru că îi diluați esența.

Fiți fericiți!Nu pentru că spun sau vor alții,ci pentru că vă doriți să trăiți ,nu doar să existați.Fiți fericiți că sunteți aici și acum și că vi s-a dat șansa unei vieți,pe care o puteți face fără de preț,atât pentru voi,cât și pentru întreaga lume.

69030342_1195514867302946_2052324283870347264_n

P.S. Eu plec pe urmele verii,poate o conving să mai poposească câteva zile,până se mai acomodează toamna.😁😉

Zâmbește-i zilei de azi,pentru ca ea să te celebreze!😁☀

 

Reclame

Mesaj către …tine

Vine o zi când obosești… obosești să faci orice să fie bine,iar tu te simți tot mai rău.Te-ai învârtit în cerc iar și iar…credeai că vei găsi ieșirea,dar te-ai împotmolit.Nu mai poți face niciun pas pentru că te izbești de zid,de zidul fricilor tale…e atât de înalt și de solid,încât poți doar bănui ce se ascunde în spatele acestuia.Stai sprijinită de el și oftezi,te topești ușor-ușor lângă el.Gândurile îți inundă mintea,dar nu poposește niciunul să-ți întindă o mână de ajutor…ești singură cu totul…dar parcă aștepți o minune…și totuși,nicio minune nu te va ridica fără ca tu să permiți acest lucru…

Vine o zi când ești secată de orice formă de energie,când nu mai ai nimic de oferit,pentru că tot ce aveai ai pus pe tava fiecăruia care-ți solicita ajutorul,fără să pui nimic la loc.Credeai că aducându-le celorlalți liniștea și bucuria,va fi de ajuns să te simți și tu bine,dar în schimb ai rămas goală,cu sufletul dezvelit…iar acum orice gram de căldură se pierde în văzduh.Mereu ai vrut să ajuți ,să faci ce e corect…dar în toată această goană,ai uitat de tine,ai uitat ce înseamnă să fii fericită!Încerci să zâmbești,dar te doare tristețea din zâmbetul abia schițat,reflectat în oglindă…cândva fiind cel mai de preț accesoriu al tău,acum a devenit o piatră de moară.De ce ?Pentru că ai uitat să simți și apoi să redai…acum încerci să redai fericirea printr-un zâmbet ,în speranța că o vei simți ,că o vei auzi,o vei vedea,o vei gusta,o vei îmbrățișa …că ea ,fericirea,îți va înveli sufletul înfrigurat…da,ai schimbat ordinea ,dar în ritmul ăsta,nimic nu va mai fi la fel.

Știu,acum nimic nu-ți înseninează ziua ,tragi de tine să întâmpini și azi o nouă zi,gândindu-te cât de mult îți dorești să treacă.Seara nu vrei să adormi,iar dimineața nu vrei să te trezești.Speri ca după fiecare noapte,să te ridici din pat ținând fericirea de mână…dar în fiecare dimineață te trezești cu mâinile amorțite ,ținând perna în brațe,încăpățânându-te să te ții departe lumina și căldura soarelui.Refuzi să deschizi geamul,dar si fereastra sufletului ,lăsându-l pe acesta pradă unui ger năprasnic…Ai uitat să ai grijă de trup,dar mai ales de sufletul tău!Te-ai pierdut cu totul,nimic nu te animă,nici măcar dragostea persoanelor dragi din viața ta…câte zile vei lăsa să se irosească pentru a te trezi din amorțeală?Tu nu mai trăiești,tu doar …EXIȘTI!Asta vrei?!Să fii un mort în viață alături de mulți alții?Ai primit șansa unei vieți, pentru a o preamări,iar tu te ascunzi de ea?

În ce clipă  a vieții tale ai permis să ajungi o asemenea lașă?Nu ai niciun răspuns ,așa-i?Pentru că ai încetat demult să-ți adresezi întrebări și să cauți răspunsuri,acceptându-ți soarta pe care tu ai năruit-o.Sper că ești mulțumită…oh,stai!Nu ,nu ești deloc mulțumită,din contra,te lupți cu propria viață,care-ți cere socoteală pentru neglijența ta.Ai grijă,tocmai stai pe o ață subțire:fie dai mâna cu propria viață și o faci să înflorească,fie te pierzi în neant!

Alege!Eu încă mai cred în tine,e timpul să ridici privirea spre cer și să-i zâmbești cu toată inima!Încă mai ești aici,amintește-ți cine ești!Amintește-ți că fericirea a stat mereu în spatele tău,a fost umbra ta!Amintește-ți că Dumnezeu te-a adus în această lume cu un scop!Totul se află în interiorul tău,doar aruncă o privire!

Așa-i că totul devine mai limpede când dai piept cu propriile trăiri?E doar un mic pas spre regăsirea sinelui!Bun venit pe drumul cel bun!

Zâmbește-i zilei de azi,pentru ca ea să te celebreze!😁🌞

Când uiți că nicio clipă nu va fi ca cea din urmă…

6 Iulie – ziua când,acum 3 ani,bunica a părăsit această lume,plecare urmată de lacrimi și dor… Îmi propusesem ca ziua de 6 iulie 2019 să fie dedicată amintirii bunicii…însă,se pare că această zi îmi rezerva și mie o surpriză,de care cu siguranță îmi voi aminti mereu…dar vom ajunge și în acel punct.                                                                                           Mă declar o împătimită a gătitului.Gătesc de la 11 ani (aș fi dorit să încep mai devreme,dar mama nu mă lăsa mă apropii de bucătărie,până când s-a lămurit că bucătăria nu va sări în aer,cât timp voi găti și că îmi cunosc foarte bine sarcinile).Azi pot spune că îi fac concurență mamei,pe care o consider cea mai bună bucătăreasă(bunica gătea divin,de aceea s-a moștenit și gustul pentru gătit în familie).Acum pare că voi dezvălui o rețetă incredibilă de mâncare…poate ar fi fost de preferat, însă nu e vorba despre acest subiect.

Acum 2 zile ,după aproape 11 ani de gătit ,în care am încercat felurite rețete,gusturi și combinații de ingediente…m-am fript…da știu ,când ești în bcătărie te mai frigi din neatenție,grabă sau neîndemânare(mulți ar spune :„Trece până te măriți.”…dar nu e doar atât …

Mă hotărâsem să-mi prepar niște frigănele,să simt gustul copilăriei,pe care aproape-l uitasem(nu am apucat să gust frigănele făcute de bunica,dar făcusem de atâtea ori că erau „floare la ureche” pentru mine.).Pusesem puțin ulei,așteptasem să se încingă și mă apucasem de treabă.Numai că, într-o fracțiune de secundă ,m-am trezit cu mare parte din ulei ,pe față,gât și mâna stângă.Pe moment,nu știam pe ce să pun mâna să înlătur uleiul. M-am șters cu prosopul,am pus sare și ulei pe ce porțiuni de piele am apucat și am dat fuga la oglindă,să văd cât de grav e…privindu-mă în oglindă ,am avut un șoc :eram toată roșie… deasupra buzei aveam o arsură semnificativă ce se extidea spre obraz,sub buza de jos și în barbă aveam alte arsuri,mi se dusese si pielea,iar pe gât în jos se puteau vedea vreo șase pete roșii, care ulterior se transformaseră în beșici destul de vizibile și inestetice;pe mână aveam alte două arsuri…mă priveam în oglindă .Nu realizam cum de a sărit atât de mult ulei pe mine ….și nu-mi venea să cred că eram aceeași persoană de acum câteva clipe…înainte radiam de voie bună,acum lacrimile îmi curgeau șiroaie…și mă gândeam cât de incertă e clipa ce va urma…Timp de câteva momente mi se înșiruiau în fața ochilor, oamenii care mă admirau pentru aspect,care poate se vor uita la mine acum cu milă sau mă vor compătimi sau pur și simplu se vor distanța…și mi-am zis că în aceste momente chiar poți vedea cine te apreciază pentru ceea ce ești ca persoană și nu doar pentru aspect…și în același timp ,realizam că totul putea fi mult mai rău…că probabil aceste arsuri vor trece în câteva luni,dar sunt oameni care trăiesc cu arsuri întreaga viață,purtând semnele durerii ce au trăit-o…și care se bucură de fiecare clipă și au învățat să se accepte și să se iubească așa cum sunt,realizând că nimic nu ni se cuvine.

Nu ni se cuvine nimic din ceea ce deținem,nimic din ceea ce Dumnezeu ne-a oferit.Tot ceea ce deținem : bani,faimă,frumusețe,sănătate …oricând pot dispărea și lăsa în urmă doar ruine…

Pentru mine,ziua de 6 iulie 2019 este despre conștientizare,despre prețuire și recunoștință.Dacă cu câteva zile înainte aveam tot ce-mi trebuia și nu înțelegeam de ce nu mă pot bucura de nimic,după această zi ,în ciuda pățaniei mele,care va fi destul de vizibilă ceva timp,am realizat că fericirea vine din interior și nu sunt limite care să o oprească,numai limitele proprii,pe care noi ne încăpățânăm să ni le așezăm în cale.Am ieșit la piscină,am râs ,m-am relaxat și am uitat de arsuri…eram tot eu ,dar mult mai conștientă că eu sunt mai mult decât aspect…și nu ,nu vedeam milă în ochii oamenilor,simțeam că mă privesc ca înainte,doar pentru că eu nu mă simțeam cu nimic diferită decât cea de dinainte,poate singura diferență era că cum chiar mă bucuram de ceea ce simțeam,vedeam și făceam.Poate doar oglinda îmi mai amintește ce demoralizată eram,dar cu siguranță voi fi mult mai atentă cu mine de-acum.

Și,deși pe moment mi-am promis că nu voi face frigănele prea curând,cert e că, nimeni și nimic nu mă poate ține departe de bucătărie.

Poate că ne confruntăm zilnic cu nenumărate piedici,pierdem lucruri ,oameni și părți din noi,dar cu siguranță devenim mai puternici și mai dispuși să trăim,nu doar să existăm.Priviți partea plină a paharului,dincolo de tot ce pare rău și ireparabil.Dumnezeu dă fiecaruia cât poate duce.Și,da …pot fi eu și cu arsuri!

Zâmbește-i zilei de azi,pentru ca ea să te celebreze!😁☀

Ai vrea…

  • Ai vrea să crezi că totul are-un rost,că nimic din ce a fost sau ce va fi ,nu e în zadar…
  • Ai vrea să-l privești pe cel de lângă tine ,iar ochii tăi să-i îmbrățișeze pe ai lui…
  • Ai vrea să odihnești în palma ta orice fărâmă de viața care ți se-așterne-n cale…
  • Ai vrea s-atingi cerul ,să guști din măreție…
  • Ai vrea să netezești încrețiturile copacilor,care-au ținut în spate atâtea generații…
  • Ai vrea s-apropii Soarele de Lună,să-i împletești în a Cerului cunună…
  • Ai vrea să răcorești pământul uscat,bătătorit de-atâția pași ce l-au călcat fără de milă…
  • Ai vrea să zbori,prinzându-ți aripile tale de-ale suratelor înaripate ,avântându-te într-o nesfârșită călătorie…
  • Ai vrea să pătrunzi străfundurile Pământului ,s-aduci și Răului încă puțin Bine…
  • Ai vrea să respiri viața în mii de parfumuri florale,care să-ți fie impregnate în a ta ființă…
  • Ai vrea să pășești pe-un nor pufos,desculț și cu mintea goală…
  • Ai vrea să păstrezi câte o crâmpeie de bucurie pentru fiecare suflet ce-ți apare-n cale…
  • Ai vrea să mângâi capetele plecate,care cer alinare,sădindu-le speranța-n suflete…
  • Ai vrea să  răsplătești orice trudă cu iubire…
  • Ai vrea să vindeci adâncurile trupurilor bolnave, ostenite de vremuri…
  • Ai vrea să limpezești apele învolburate ce agită legăturile de sânge…
  • Ai vrea s-auzi că nimeni nu a dat uitării-rădădina ființei sale și gustul plaiului natal…
  •  Ai vrea să fii trezit de gălăgia jocurilor copilăriei ce dădeau viață drumurilor de țară…
  •   Ai vrea să te întâmpine în drumul tău numai chipuri vesele,luminându-ți privirea…
  •   Ai vrea să simți că fiecare clipă e o bogăție infinită,învelită-n timp…
  • Ai vrea să reconstruiești istoria izbândirilor,fără victime pierdute-n sfârșire…
  • Ai vrea să oferi viață sufletelor aflate la granița neantului…și simțire,celor rătăcite sub mantia morții…
  • Ai vrea să faci din real o scenă a tuturor posibilităților…
  • Ai vrea ca imposibilul să poarte masca posibilului în piesa vieții tale…
  • Ai vrea să trăiești doar cu aer… și să fie suficient…
  • Ai vrea să existe un final fericit pentru fiecare filă din cartea anilor tăi…
  • Ai vrea să răscumperi tot ce ți-a fost luat cu știre sau cu neștire…
  • Ai vrea să dai uitării vorbele ce ți-au atins auzul,dar și pe cele care s-au aruncat de pe buzele tale,ajungând ca un glonț în inima celuilalt…
  • Ai vrea să recâștigi timpul secat de-atâtea supărări ce ți-au înveninat sufletul…
  • Ai vrea să fii Tu -oricum,oriunde,oricând ,cu oricine…
  • Ai vrea să redai tot ce îți apasă sufletul asemeni unei pietre de moară…
  • Ai vrea ca oamenii să fie umani și să cunoască limitele privilegiului de a fi „om”…
  • Ai vrea să vezi cupluri care-și țin mâinile lipite și împreunate din mult prea multă iubire…
  • Ai vrea să admiri părinți,care-și fac timp pentru ai lor copii ,oricât de ocupați ar fi…
  • Ai vrea să apreciezi că iubirea cântărește infinit de mult în fața orgoliului,faimei și a banilor…
  • Ai vrea să lași ca fiecare lacrimă ce-ți inundă ochii să-ți curgă șiroaie pe față atunci când simți că nu mai poți…
  • Ai vrea să conteze adevărul spus din inimă și nu miciuna învelită-n laude…
  • Ai vrea să se pună accent pe esență ,nu pe ambalaj…
  • Ai vrea să faci din libertate-poezia ta…
  • Ai vrea să visezi cu ochii deschiși realitatea ce va urma…
  • Ai vrea să cucerești inimi și să alini suflete rănite de dor…
  • Ai vrea să iubești și să fii iubit,măcar într-o viață…
  • Ai vrea să trăiești ca și cum azi e unica zi,în care poți gusta tot ce îți dorești…                                                                               Ai vrea…

 

Și câte nu ai vrea ?Așa-i?

Fiecare e liber să viseze,să tindă spre absolut.Poate că,uneori,nimic nu e așa cum ne-am dori,dar un licăr de speranță va ghida spre noi luminița de la capătul tunelului.

Visați!E gratis!Faceți ca visurile voastre să devină realitate.Schimbarea începe cu fiecare în parte,din interior spre exterior.

Zâmbește-i zilei de azi,pentru ca ea să te celebreze!😁☀

 

 

 

 

14/24 februarie-Iubire sau …caterincă?

Eu vreau să cred în iubire …vreau să cred că există iubiri ce țin o viață ,dacă nu chiar și dincolo de ea…vreau să cred că oamenii dăruiesc lucruri din iubire și nu pentru a nu rămâne în urmă față de ceilalți…

Da,de la începutul lunii tot văd postate glume,meme-uri,ironii cu privire la aceste zile.Tuturor ne plac glumele,dar 14/24 februarie a devenit mai „funny” decât 1 aprilie…totuși,nu realizăm că ne autoironizăm,pentru că tânjim după iubirea adevărată,care rămâne doar un mit pentru mulți dintre noi.Aceste zile au fost create spre a a dărui și mai multă iubire,spre a celebra iubirea de zi cu zi,nu pentru a mima iubirea cu o grămadă de cadouri doar în aceste zile.Adevărul e că suntem triști …mai ales femeile,care asteaptă aceste zile pentru a primi atenție,pentru că,măcar în aceste zile,de gura lumii,bărbații se gândesc să cumpere cel puțin o floare sau o ciocolată.Cine zice că aceste zile trebuie  să fie o povară și o pagubă pentru bărbați?Dacă în fiecare zi ați arăta cât vă iubiți aproapele,prin orice gest,aparent nesemnificativ,credeți că ar mai conta aceste zile?Ar fi doar o ocazie în plus de a savura iubirea.Știți,în spatele acestor glume,stă un mare adevăr„Nu mai știm să iubim,să oferim din suflet și ne pierdem în monotonia zilnică.”A dori să primești atenție și să te simți iubit,nu sunt simple mofturi,sunt nevoi interioare,care ne flămânzesc sufletul.Poate că,în loc să alergați după cadouri,ar trebui să vă luați partenerul în brațe și să-l sărutați cu foc…nici un cadou nu poate egala iubirea oferită din inimă,cu fiecare clipă.

Acum doi ani,oarecum intrigată de cum e „celebrată” iubirea ,m-am hotărât să scriu ,să-mi aștern propria părere despre semnificația acestor zile  „ale iubirii” ,nu cea mai aproape de adevăr,dar cu siguranță,născută din suflet :

„14 februarie- aparent ziua în care îndrăgostiții celebrează iubirea.❤️Totuși,dacă aruncăm o privire la cei de lângă noi👈 sau pe rețelele de socializare,se poate observa că această zi e cam problematică.Cuplurile,orbite în fericirea lor nu pierd nici o ocazie să-și arate superioritatea față de cei ”single” bătuți de soartă,iar cei singuri le plâng de milă celor care s-au legat la cap fără să-i doară,făcând caterincă de cuplurile ”fake”.
În linii mari cam așa stă treaba …și ne întrebăm:Buuun…și iubirea unde-i?
Ok, admitem faptul că există cupluri făcute la foc automat🔥,în ziua de 14 sau 24 februarie pentru a fi în trend,numite ”combinații de-o zi”,de asemenea se remarcă și cei care se complac într-o relație ,așteptând minunea de mâine…de altfel ,sunt și unii care își blesteamă ⚡️ soarta că nu au revenit la stadiul de ”single” mai demult- zic să nu generalizăm,căci există cupluri care se iubesc💑 cu adevărat,nu de azi,de mâine,pe care voi –cei ”single”- le invidiați și pentru care aceste 2 zile sunt doar motive în plus pentru a-și împărtăși plenitudinea🌞 ce se naște din iubirea adevărată(de necrezut,dar încă există în această lume🌕),pentru care fiecare zi alături de celalalt e ca un untdelemn aromat pentru suflet.Mda,poate e o formulare cam siropoasă🍶,dar aveți grijă să nu cumva iubirea să vă pună piedică și să ajungeți poate mai dulci🍭🍫 de atât 😋
Se observă o tendință tot mai evidentă a celor singuri de a-și testa limitele ironiei lor pe baza ” penibilei fericiri” a celor ce se iubesc,probabil acest fapt îi face să se înalțe în proprii lor ochi👀 ,dar cu siguranță îi coboară în inima lor❤️…de fapt,frustrarea singurătății strigă ,pentru că-de ce să nu recunoaștem?nouă ,oamenilor,ne este o teamă😱 groaznică de a rămâne singuri,ne roade pe dinăuntru acest lucru și în loc să ne încărcăm cu bucuria😊 celor din jur,o criticăm și o mur dărim în ultimul hal în ochii celorlalți.Destul de jalnic ,nu?!În această situație mai poți pretinde iubire? NU,primești ceea ce oferi și e mai mult decât suficient.

Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că ne negăm sinele,îl ascundem undeva în întuneric,pentru că nu suntem capabili să apreciem liniștea și fericirea ce se ascunde în fiecare din noi.😌Bârfa,invidia,aroganța,ipocrizia,falsitatea,chiar și frica,toate acestea sunt produsele negării de sine.Poate voi,cei din cuplu,credeți că vi se cuvine fericirea pe care o aveți și partenerul ideal pe care îl vedeți lângă voi,dar vă mințiți singuri.Bogăția💎 și sursa fericirii voastre este propria persoană.Voi aparțineți iubirii,nu ea vouă.Poate că persoanele singure sunt în acest stadiu pentru că alesul⛅️ nu a ajuns încă în viața lor,dar asta nu înseamnă că nu pot cunoaște iubirea și fericirea fară el,tot ce ne înconjoară e demn de iubit,ceea ce nu putem afirma tot timpul despre noi.Firul vieții are o culoare ❤️💛💚💙💜diferită pentru fiecare în parte.Părcă Cineva a spus cândva un lucru de care se pare ca nu dorim să ne amintim:Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți.
Vrem iubire,apreciere,respect,mărire,etc…dar oare vrem să oferim toate aceste lucruri?!
Fie că sunteți singuri sau formați un cuplu,celebrați iubirea față de orice vedeți în fața ochilor .
Lăsați iubirea să își facă treaba.
Nimeni nu are de demonstrat nimănui nimic.
Ce contează ca e o sărbătoare românească sau nu?Fiecare zi ar trebui să fie plină de iubire…da ar trebui ,asta dacă nu vă încăpățânați să distrugeți fiecare zi în parte cu bună știință .
La mulți ani celor pentru care iubirea nu ține cont de ”unde”,”ce”,”cine” , ”cum”!💞👏👌🎁🎊🎉🎀😍😌🍸”.

  • Noi toți ne-am născut pentru a iubi. Acesta este principiul existenței noastre și singurul său sfârșit. – Benjamin Disraeli

Iubiți.Simțiți.Dăruiți.Deschideți-vă inimile mai întâi ,nu buzunarele! 😉

Zâmbește-i zilei de azi,pentru ca ea să te celebreze! ☀😀

Când nu mai rămâne nimic…

Scriu pentru tine,femeie pierdută în războiul sentimentelor contradictorii, ce te încearcă de fiecare dată când el te dezamăgește…De ce te mai chinui să arăți lumii întregi zâmbetul înghețat ce a rămas imprimat pe chipul tău,doar pentru a păstra aparențele,care sunt la fel de înșelătoare ca însăși realitatea…Te temi că lumea va vedea craterul din inima ta?Încă îl protejezi,așa-i?Ți-e frică să admiți că ai ales greșit,când toată lumea îți spunea să nu te grăbești…nici încercările tale deșarte de a-l ridica în slăvi în fața tuturor nu te mai mulțumește,din contra,te dor … pentru că te minți singură .El nu a fost vreodată ceea ce ți-ai fi dorit și nici ce ai fi meritat .Ai ales să privești imaginea ideală a lui,creionată de propria ta minte și … ai eșuat lamentabil.

Poți sta liniștită,nimeni nu-ți vede goliciunea sufletului,nimeni nu știe cauza tristeții din ochii tăi,motivul pentru care eviți să întâlnești privirea cuiva -fiecare e mult prea ocupat să se ocupe de sine.Numai tu ai uitat.Ai uitat că nu ai nevoie de nimeni,pentru a fi tu….Offf…am pierdut din vedere că nici nu mai știi cum erai înainte de El… Ai uitat că nu stăteai nici o secundă unde nu simțeai că nu îți este locul ;ai uitat că liniștea era cea mai importantă pentru tine și nu permiteai nimănui să o tulbure,ai uitat că nu ofereai șanse pe bandă rulantă,iar dacă erai dezamăgită,plecai fără a privi în urmă;ai uitat câtă încredere aveai în tine și cu câtă hotărâre îți apărai mereu părerea;ai uitat ce înseamnă să simți fericirea;ai uitat să faci lucrurile care îți plac,fără a da explicații ;ai uitat să zâmbești fără motiv ;ai uitat să ai grijă de tine; ai uitat să te simți frumoasă;ai uitat că totul era posibil pentru tine;ai uitat că nu vărsai o lacrimă pentru nici un bărbat și mai ales în văzul lumii…ai uitat de tine cu totul…

Ce ai ajuns acum? O frunză firavă în bătaia vântului.Îmi vei spune că la început era altfel…Bineînțeles că era alfel,era perioada de îndrăgostire,când totul e roz și ambii sunt topiți de iubire…dar chiar și la început au fost certuri,fii sinceră cu tine!Și certurile s-au repetat …și momentele când voiai să comunici cu el… și el pleca fără să privească în urmă.Pierdeai nopțile gândidndu-te cum să faci să fie bine pentru amândoi,cum să-l faci să te asculte…nici până azi nu ai reusit…Știu,îți zice că te iubește.„Te iubesc” a devenit cea mai bună scuză pentru a-ți unge sufletul,după ce te-a rănit…aceste cuvinte sunt tot mai dese după certuri s-au despărțiri,apoi când vă împăcați ,totul o ia de la capăt.Câte șanse mai poți oferi fără să primești nimic? Nici lacrimile tale nu-l mai surprind.S-a obișnuit să te vadă plângând .Știe că-ți trece.Așa sunt femeile,nu?!Mama ta nu te-a vazut niciodată plângând până când ai început relația cu el.Ai devenit slabă ,nu-ți poți controla lacrimile ,nici sentimentele ,nici nervii ,nici frustrările…le aduni pe toate în inima ta ,până într- o zi când va face „BOOOM” și nu va mai rămâne nimic din tine.

Trezește-te!El nu se va schimba.Îi e prea frică să te piardă,pentru că aduci un plus imaginii sale,pentru că ești acolo pentru el în orice clipă ,îl cunoști și îl accepți indiferent de ce ar face și lumea îl invidiază pentru că e alături de tine.Ești un moft .Un trofeu,pe care-l dorește doar pentru el.Chiar vrei să-ți petreci întreaga viață în globul de sticlă din mâna lui?De câte ori te-a împăcat în momentele grele? De câte ori ți-a zis cât de mult contezi pentru el ,privindu-te în ochi?De câte ori a făcut eforturi să-ți alunge lacrimile?Niciodată.Aproape de fiecare dată a ales să plece și să te lase cu toate fricile și frustrările tale.„El nu se ceartă.”El fuge la prima piedică,lăsându-te în urmă și apoi a doua zi se comportă ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. De fapt,nici nu cred că te iubește,iubește doar imaginea persoanei lui alături de tine.

Acum te gândești că se revanșa cu niște flori sau alte atenții ,din când în când…totuși nu e ciudat că numai în astfel de momente tu primeai atenție?Îți cunoaște slăbiciunile.Știe că orice ar face,tu îl vei ierta,pentru că îl iubești. Nu-i așa că nu pierdea nici un moment să-ți facă reproșuri pentru toate eforturile sale pe care „tu nu le apreciezi”?El făcea totul în relație,tu erai degeaba.De câte ori te suna,nu te întreba cum te simți ,ci unde ești.Trebuia să dai raportul pentru orice faci cu toate detaliile:oră,loc,durata etc.Și ,bineînțeles că reproșurile continuau să apară.Era vina ta pentru că băieții erau cu ochii pe tine,mereu îți zicea,deși tu nu îndrăzneai să întorci privirea.Ai început să te simți vinovată și pentru faptul că respiri,fără să fie el prin preajmă.

Mereu te-ai gândit să-l mulțumești pe El.Chiar și atunci când simțeai că nu mai poți ,tu erai cea care-l ridica .El era mai presus de tine.Ai fi trecut peste orice ,doar pentru fericirea lui(nu și a ta)…dar ai rămas fără nimic.Recunoaște că ai obosit să tragi de tine pentru a face să fie bine.Nu ai pic de energie să te trezești dimineața.Nicio zi nu mai are rost.Faci totul pentru că trebuie.Nici încercarea ta de a părea fericită nu dă roade.Te chinui !Ochii tăi cerșesc un moment de bucurie.Și e incredibil că El tot de la tine așteaptă bucuria.Dar ți-a luat tot:libertatea,pofta de viață,bucuria,energia ,iubirea,încrederea…tot…ai rămas goală .Ce mai poți oferi dacă nu mai ai nimic?În continuare el cere atenție…habar nu are că nici dacă ai vrea ,nu ai mai putea să oferi.A rămas doar praful…

Uită-te puțin în oglindă!Privește-ți marea nesfârșită de tristețe din ochi,cearcănele ce-i înconjoară,buzele amorțite și obrajii fără pic de culoare…când ai fost fericită ultima oară?Nu știi.A trecut atât de mult timp…Știu ,ți-e dor de vechea TU!Dar acea TU s-a pierdut de mult timp…pornește îm căutarea ei și regăsește-te.Găsește curajul să fii singură.Pune punct și nu mai privi înapoi!Nu te complace într-o relație care nu-ți va oferi nicicând ceea ce meriți.Te-ai pierdut pe tine,ai plătit cel mai mare preț pentru NIMIC!Amintește-ți că poți orice !Mai bine singură ,decât singură în doi.Bucură-te de viață și vindecă-ți inima.Oferă-ți timp să fii singură.Ai nevoie să fii cu tine.Amintește-ți cum ești ,ce vrei și alături de cine ai vrea să pășești în viață .Amintește-ți ce meriți cu adevărat!Restul sunt doar vorbe.Nu lăsa pe nimeni să devină o prioritate în viața ta!

Singura persoană de care ai nevoie cu adevărat ,ești TU!


“Frumuseţea începe în momentul în care decizi să fii tu însăţi” – Coco Chanel

Zâmbește-i zilei de azi,pentru ca ea să te celebreze!😁☀

Sărbătorile se nasc în fiecare inimă

Sărbătorile viiin…Sărbătorile tot vin de prin noiembrie.Da,probabil ne-am săturat cu toții de atâta propagandă pentru a cumpăra cât mai multe … traficul este de neocolit,magazinele goale,febra cumpărăturilor nu iartă pe nimeni ,cu atât mai puțin pe români .Românul se remarcă de Crăciun prin intermediul meselor îmbelșugate cu de toate, pentru orice musafir care  îi trece pragul.Toți se întrec în a-și aranja casele și brazii într-un mod cât mai unic ,ca mai apoi să posteze forografiile în mediul online.Ce rost are să faci poze dacă nu ai unde le afisa?!Știu că,mai ales azi,sunteți exasperați cu urările,sau mai bine spus ,cu aceleași urări an de an ,copiate de pe internet ,chiar de la persoane pe care nu le cunoașteți …dar oare chiar trebuie să vedem negrul în orice?

Gospodinele sunt în febra curățeniei și a gătitului ,timp de zile întregi.Poate părea o monotonie și o corvoadă să petreci timp în bucătărie gătind ,când se poate comanda mâncarea,nu?Și întrebarea e:Unde e farmecul?Sinceră să fiu,ador mâncărurile tradiționale,dar și mai mult ador să le gătesc:julfă,cozonac,sarmale,chișcă,cighir,bors,tobă,cârnați,etc-nu vor avea niciodată gustul așteptat dacă nu vor fi gătite în casă.De fapt ,dincolo de bucatele rezultate ,e vorba despre atmosfera caldă și antrenantă,plină de povești și râsete fără sfârșit ,în timp ce mâinile lucrează cu zor,pe fundalul creionat de colinde.În câteva zile ,reușești să reînvii întreaga copilărie ,stând în aceeași bucătărie în care ai crescut.Ce altă încăpere din casă mai e la fel de primitoare ca bucătăria?Niciuna.Nimic nu ne adună împreună mai mult ca mâncarea,gătită cu dragoste ,pe care o împarți cu cei dragi.

Poate că sunt românii mână largă de sărbători: în general,fac excese de mâncare,ca mai apoi să-și petreacă cele 3 zile de Crăciun(cel puțin) în spital,poate că risipesc mâncarea,golesc magazinele și fac băute pe-ntrecute cu prietenii ,dar un lucru e clar :de sărbători e puțin probabil să ieși din casa unui român cu burta goală și plictisit.Suntem cunoscuți ,mai ales ,pentru mesele îmbelșugate și gustoase ,de care nu ne putem desprinde nici dacă suntem la mări distanță de casă ,pentru tradițiile care încă se mai țin,mai ales în zonele Bucovinei și Maramureșului și mai ales,pentru distracția pe care o putem fructifica în orice context.

De când se întâmplă ca o urare în plus să strice(chiar și copiată)?Oare nu contează,totuși,că cineva se gândește la noi?Da,poate cheltuim extrem de mulți bani pe cadouri,dar oare dacă iubești ,te mai gândești la bani?Cine se poate abține să nu ia cadouri celor dragi,părinți,bunici,copii,frați,prieteni,când ei sunt tot ce ai mai scump?Oare nu toate încercările noastre de a face totul să arate cât mai bine și de a cheltui tot mai mult pentru a încărca mesele,sunt,de fapt,pentru ai avea mai aproape pe cei dragi?Ce rost ar avea banii,călătoriile,succesele dacă nu ai avea cu cine le împărți? Tot ceea ce facem,întreprindem pentru a primi atenția celor din jur.Orice poză postată pe rețelele de socializare e pentru a-ți confima că ești important și pentru a ști că măcar o persoană te admiră pentru ceea ce ești și pentru ceea ce realizezi.

Nu credeți că am ajuns prea triști tocmai pentru că găsim câte o chichiță în orice și la orice persoană?Poate că acum nu realizăm,dar în fiecare an ,persoanele pe care le aveai la masa de sărbători dispar ,din varii motive și nimeni nu ne garantează că îi vom mai vedea vreodată…oare se merită să irosim timpul căutând nod în papură?Faceți un exercițiu de imaginație și priviți-vă pe voi,în jurul vârstei de 80 de ani,singuri,stând pe fotoliu,cu telefonul în brațe ,așteptând ca cineva să-și aducă aminte de voi,să dea măcar un telefon,un sms,chiar dacă v-a lăsat vederea …și așteptați în zadar,pentru că toți au uitat de voi .Și pentru un moment vă amintiți ce frumos ar fi fost să primiți măcar o urare copiată de pe internet,măcar știați că existați pentru cineva.Oare dacă am privi astfel lucrurile,nu am aprecia mult mai mult totul?Orice cuvânt,orice gest ,orice faptă contează.Nu lăsați nimic nerăsplătit!

Această prezentare necesită JavaScript.

Acum ,în prag de sărbători,vă urez să aveți inimile deschise,să-i primiți pe toți ce-i dragi,care vă bat la ușă;să aveți ochii calzi și plini de lumină pentru a vedea în orice lucru bunătatea;să aveți urechile descoperite pentru a savura fiecare colindă și clinchetul clopoțeilor ce sunt ținuți strâns în mânuțele firave ale celor mici;să aveți buzele moi și catifelate pentru a-i sufoca cu pupici pe toți cei dragi și ,totodată,brațele deschise larg pentru a-i cuprinde cu iubire pe cei care v-au pășit în suflet .

Bucurați-vă de Nașterea Domnului cu fiecare clipă care trece!Nu lăsați nimic să vă întunece sărbătorile și înconjurați-vă de cei dragi.Arătați-le că vă pasă ,dar mai ales cât de mult îi apreciați.Chemați-i pe cei săraci la masă cu voi.Oferiți-le mâncare animalelor ce hoinăresc pe drumuri.Fiți buni ,mereu ,dar mai ales de sărbători.Fiți oameni și mai mult de atât.Dumnezeu ne-a creat fără limite,să nu ne limităm la nimicuri.Vedeți mereu partea plină a paharului!Dăruiți din inimă,orice!Nu sărbătoriți banii,ci persoanele dragi!Bucurați-vă de fiecare surâs de copil,de fiecare încrețitură de frunte a celor înaintați în vârstă și de fiecare  indiscreție e celor tineri.Timpul nu așteaptă.Gustați fiecare linguriță de viață până la ultima picătură de zeamă.Stoarceți tot ce are viața mai bun de oferit și nu veți regreta!Fiți cea mai bună variantă a voastră!

Zâmbește-i zilei de azi ,pentru ca ea să te celebreze! 😁☀

Ho ho ho!Moșul fie cu voi!🎁🎀🎅

O noapte atipică

Probabil ați simțit ,măcar o dată,nevoia de a evada din rutina zilnică,care vă împiedică să savurați bucuriile vieții.Eu,sinceră să fiu ,îmi doream să ies și să îmi clătesc ochii și cu alte priveliști decât nesfârșitele file ale cărților de drept.Zis și făcut.Așa se face că,împreună cu alte 3 fete dragi mie am mers la concertul artistului F. Charm de pe 10 noiembrie.La drept vorbind ,nu sunt nici o împătimită a distracțiilor sau a nopților pierdute prin club ,dar această ieșire mi-a adus mult mai multe emoții decât m-aș fi așteptat.

Nu știu câți dintre voi îl cunosc pe artistul și totodată compozitorul F.Charm sau câți îi agreează piesele ,dar în ultimul timp m-am lăsat cucerită de versurile sale,pentru că regăsesc în ele dorința ce zace în mine,de a dezvălui lumii adevărata bucurie a vieții,care ia naștere din lucruri mici și simple.Pentru mine întreaga noapte a fost o premieră,locația ,un club din Iași ,o vedeam tot cu această ocazie ,dar pot spune că a fost un cadru extrem de familiar ,care a fost creat nu de artistul F . Charm ,ci de omul din spatele hainelor,Bogdan.

47398333_1969546603121547_5075195457332838400_n

De obicei ,se creează o barieră între artiști/vedete și „oamenii de rând”.Chiar ne surprindem și pe noi,privindu-i la TV sau auzindu-i la radio ,cum cădem în capcana etichetelor și le subestimăm calitățile prin prisma acestui fapt.De multe ori spunem :„Așa-s vedetele.” , „Au uitat de unde au plecat.” , „Se lăfăie în bani!”,când de fapt, noi îi așezăm pe un piedestal ,ca mai apoi să le găsim defecte și să le aducem critici.Noi îi creăm pe cei din jur.În ciuda tuturor aparențelor ,artiștii /vedetele ,în general,sunt,ca și noi,simpli oameni cu defecte și calități,cu succese și eșecuri,doar că ei își pun viața pe tava ce se află în fața ochilor noștri flămânzi și critici,asumându-și acest lucru.

Stând în fața scenei,am privit un om ,”cu alte haine decât noi ,dar având același sânge”,care ne-a pus în mâini propriul său suflet ,iar în câteva minute și-a prezentat întreaga viață ,prin intermediul versurilor create de el ,cu sinceritate ,căldură ,dar mai ales cu emoție.Nu mă așteptam ,însă m-au încercat lacrimile ,auzind versurile melodiei „A fost odată”.Încă de la primul vers ,m-a copleșit emoția ,amintindu-mi de copilărie ,dar mai ales de bunica ,care a plecat din această lume.Oricât de ciudat ar părea,fiind într-un club,în care distracția ar trebui să fie în toi,în timpul unui concert,înconjurată de alți tineri,eu am început să plâng,iar lacrimile îmi curgeau șiroaie.Acest lucru e dovada clară că emoțiile și sentimentele nu țin cont de timp și spațiu,ele există și ne surprind în orice moment.

47373533_1969472456472432_451147359091425280_n

Dar surprizele nu au încetat să apară …la un moment dat,un tânăr din fața scenei,s-a apropiat de F. Charm și i-a mărturisit că ar avea câteva versuri pe care să le împărtășească celorlalți,iar gestul lui Bogdan( pentru că încă o dată F. Charm a arătat că este om,mai întâi de toate) a fost fără ezitare ..i-a dat mâna sa și l-a poftit pe scenă,punându-i la dispoziție și unul din negativele sale pentru ca versurile tânărului să prindă contur .De altfel,pe tot parcursul momentului,F.Charm a trăit versurile alături de acel tânăr și a stat lângă el ,încurajându-l ca un tovarăș sau mai bine zis „ca un frate”,pentru că el ne-a făcut să ne simțim în familie.Eu nu cred că orice alt  artist ar permite oricărui fan să urce în locul său pe scenă,cât ar clipi.Dincolo de orice ,a fi om e mai presus decât a fi artist,iar F. Charm a dovedit asta de cum a pășit pe scenă.

Și ,da ,a fost o noapte de neuitat și cu siguranță merită a fi repetată!

Oricât de ocupați am fi ,să nu uităm că orice moment de relaxare e binevenit și meritat.Din momentul în care veți privi dincolo de aparențe ,veți înțelege totul …și mai mult de atât.

Zâmbește-i zilei de azi ,pentru ca ea să te celebreze!😁☀

 

Deschidere spre artă

Pe 5 octombrie 2018 a avut loc ediția a III-a a Nopții Albe a Galeriilor(NAG) la Iași și în alte 12 orașe din țară,organizat local de Asociația Culturală AltIași .Interesant la acest eveniment este că accesul la o serie de galerii,expoziții și ateliere ale artiștilor este gratuit,cei interesați având la dispoziție liste și hărți cu locațiile deschise pe care vor să le viziteze,ba chiar,la fel ca și în anii trecuți,s-au organizat tururi pietonale ghidate și tururi pentru bicicliști.Anul acesta s-au oferit și tricouri personalizate celor care reușeau să obțină stickerele cu cele 8 galerii principale din Iași,într-un final 4 echipe de participanți doreau să obțină ultimul tricou rămas.Probabil mulți dintre voi așteptați evenimentul în fiecare an sau sunteți la curent cu toate evenimentele din orașul vostru -cert e că informații se găsesc din plin pe Internet ;evenimentul NAG a fost prezentat prin tot orașul prin afișe,stickere,pliante,cu două săptămâni înainte de această seară.

44334747_253477028673093_8029734547224526848_n

Am ales să vorbesc despre acest eveniment,nu întâmplător,ci pentru că am fost implicată ca voluntar,atât anul trecut ,cât și anul acesta,făcând parte din echipa de promovare,reușind să privesc lucrurile îndeaproape și să surprind unele nuanțe ale firii omenești. Am împărțit pliante atât în licee,cât și în cadrul punctelor de atracție ale orașului,întâlnind varii tipologii de  persoane-destul de reticente în a accepta un pliant întins de o persoană zâmbitoare,persoane care erau contrariate de faptul că pretindem a fi voluntari,dar în schimb primim bani pentru a face acest lucru ,persoane care în graba cotidiană nu mai priveau pe nimeni,persoane care zâmbeau politicos,făcând semn cu mâna că nu au nevoie de hârtii pe care să le arunce în secunda 2 la coș,persoane care întrebau dacă trebuie să dea bani pentru acele pliante ,cât și persoane care apreciau atât evenimentul,cât și intenția noastră ,spunând că e nevoie de mai multe astfel de evenimente pentru a scoate orașul din amorțeala monotoniei.

44416408_343025559603816_7689233100525535232_n

M-a marcat faptul că oamenii au devenit paranoic de suspicioși în privința acceptării anumitor lucruri de la cei din jur,pentru că ceea ce se promovează sunt aspectele negative:furt,înșelătorie,minciuni,vise false …iar majoritatea oamenilor refuză să mai creadă și ceea ce se așterne în fața privirii lor.În mijloacele de transport,în intituțiile în care avem acces ,în complexe comerciale ,pe rețelele de socializare ,peste tot vedem fel de fel de afișe „Atenție la hoți”,astfel încât am început să vedem negru tot ce e alb de fapt.Oricât am încercat să-i explic unei tinere faptul că „a fi voluntar” presupune a întreprinde activități din pură voință în baza unui contract de voluntariat și nimic mai mult ,remunerația nu există ,fiind în dezacord cu postura de voluntar ,într-un final am primit același răspun :„E imposibil să faci astfel de lucruri fără a primi nimic.Mințiți lumea!”.Te gândești că persoanele mai în vârstă nu sunt la curent cu astfel de noțiuni și e normal să primești contraargumente din partea lor,însă când te confrunți cu persoane apropiate de vârstă cu tine,chiar nu știi cum să le combați și într-un final renunți,pentru că cine nu vrea să privească un alt punct de vedere ,nu o va face nici după alte mii de explicații.Oricât de facil ar părea să împarți pliante,adevărul fiind că e o activitate obositoare, nu atât fizic,cât psihic ,pentru că foarte puține persoane acceptă să primească pliante și e cu atât mai dezamăgitor cu cât,voluntar fiind,vrei să le faci ziua mai frumoasă celor din jur ,iar ceea ce primești în schimb sunt vorbe înțepătoare,indiferență și nepăsare.Dar cu singuranță nu poți uita nici momentele când unele persoane vin la tine și cer pliante în plus ,sunt curioase să afle cât mai multe detalii și te strâng cu drag de mână pentru că le-ai înseninat  ziua.Sunt oameni și oameni ,momente și momente-de aceea e important ca oricât de prinși de nevoi ,griji ,probleme am fi ,să nu plasăm greutățile noastre asupra celor din jur și să ne amintim să răspundem zâmbetului cu un alt zâmbet,pentru că astfel mereu avem de câștigat.

Această prezentare necesită JavaScript.

O altă parte a muncii de voluntar a presupus prezența noastră în interiorul unei galerii/atelier,unde eram repartizați ,pentru a pofti vizitatorii înăuntru ,a le arăta picturile/fotografiile artiștilor și a-i ghida mai departe spre alte puncte de vizitat.Eu am făcut parte din echipa care a poposit la Galeria Victoria ,ca și anul trecut ,o galerie nou descoperită ,care a găzduit creațiile unui pictor tânăr ,din Cluj -Mircea But ,înglobând o expoziție personală a acestuia.Aruncând o privire asupra creațiilor sale,poți observa un amestec de texturi și culori,cadre surprinse care îți pun imaginația în mișcare,fiind o invitație spre nou .Spre surprinderea mea ,artiști în vârstă și chiar pur împătimiți de artă,înaintați în vârstă s-au arătat foarte încântați de perspectiva și modul de lucru al pictorului.O doamnă s-a oprit lângă mine și mi-a șoptit „Nu e așa că e minunat?Te face să-ți imaginezi atâtea lucruri!Iar eu am o imaginație debordantă la vârsta mea!”. Nu am putut să o contrazic,iar bucuria de pe chipul ei era molipsitoare.Ce efect poate avea arta!

44398778_335775506970188_4780849168010706944_n

Erau multe persoane care nu doreau să intre ,refuzând invitațiile noastre,dar care se îndepărtau fară a-și lua privirea de la galerie.Ceva dinăuntrul lor îi îndemna să intre ,să guste din artă ,dar grijile cotidiene erau mai puternice .Am văzut tineri,bătrâni,prieteni,iubiți,familii,copii,părinți,bunici,artiști,persoane elegante,sportivi, iubitori de modă …fel și fel de oameni,care nu pareau să aibă vreo tangență unii cu alții,dar pe care îi unea ceva:simțul frumosului,pofta de artă .Erau persoane care poposeau minute în șir în dreptul unui tablou și cu fiecare clipă descoperau ceva nou la o pictură aparent simplă.Unii au intrat din curiozitate ,alții din plăcere,alții din plictiseală,alții din pasiune,alții pentru a face poze…cert e că fiecare a rămas cu ceva în acea seară.În ciuda faptului că am stat în picioare de la ora 19 la ora 1,salutându-i pe vizitatori și oferindu-le informații,mi-a plăcut să fiu acolo,în mijlocul valurilor de oameni,simțind ideea de unitate-arta ne poate aduce mai aproape.De fapt,la sfârșit nu mai contează nici oboseala,nici faptul că stomacul se revoltă sau somnul nu-ți dă pace.

La sfârșit ,rămâi cu bucuria că ai cunoscut oameni noi,care te-au inspirat și ți-au atins sufletul.

Zâmbește-i zilei de azi ,pentru ca ea să te celebreze!😁☀

Nu doar un vot!

Am evitat să devin vocală cu privire la efectele pro și contra referendumului,care se va desfășura pe 6 și 7 octombrie ,dar întreaga mea ființă mă îndeamnă să las tăcerea deoparte și să spun ceea ce simt.

M-am născut într-o familie tradițională sau mai bine spus tipică ,ca rod al iubirii dintre un tânăr și o tânără,respectiv bărbat și femeie,care au reușit să creioneze tabloul întreg:mamă+tată+copii=familie.Atât mama cât și tata provin din familii numeroase,crescând alături de încă șapte frați ,cunoscând atât greutățile vieții la țară cât și frumusețea  plaiului românesc. Am crescut ,fiindu-mi foarte clari termenii:mamă=femeie,tată=bărbat și am admirat frumusețea sentimentului de iubire dintre un bărbat și o femeie.Eu ,tu ,cel care citești și toți cei din jurul nostru ,chiar și homosexualii,au prins viață ,au căpătat suflare datorită legăturii dintre un bărbat și o femeie.E simplu să faci un exercițiu de imaginație și să realizezi că nici unul dintre noi nu ar fi existat pe Pământ dacă Dumnezeu ar fi lăsat 2 bărbați sau 2 femei să formeze o familie.Chiar văzusem o postare destul de sugestivă „Dumnezeu i-a făcut pe Adam și Eva,nu pe Adam și Steve”.

Pot înțelege că suntem diferiți ,că avem opinii diferite ,că avem nevoi diferite ,că suntem atrași de persoane diferite …ceea ce nu pot înțelege este de ce încercăm să schimbăm cursul firesc al lucrurilor?De ce normalul devine anormal și invers?Homosexualii au existat dintotdeauna ,printre aceștia remarcându-se și celebre personalități ale timpului(Nero,Platon ,Leonardo da Vinci,Goethe,Oscar ) ,care și-au asumat această înclinație ,dar nu au afirmat-o într-un mod atât de ostentativ.Fiecare alege pe cine iubește ,Dumnezeu ne îndeamnă să ne iubim aproapele ,dar acest lucru nu presupune a fi orbi și surzi la manifestațiile reprezentanților LGBT.Libertatea fiecăruia dintre noi se sfârșește în momentul în care lezează libertatea celuilalt.În momentul în care pilonul familiei tradiționale/tipice/normale,existent până în prezent,începe să se zdruncine ,cred că e datoria celor care au crescut într-o familie cu mamă și tată,să ia atitudine pentru viitorul familiilor ce vor urma.Da , „iubirea nu se votează” ,fiecare e liber să iubească pe cine dorește ,referendumul vizează solidificarea unei imagini clare și de necontestat „a căsătoriei consimțite între un bărbat și o femeie”.Unde sunt cei care spuneau că iubirea nu ține cont de acte?Iubirea e iubire și în afara căsătoriei.Mi se pare incredibil că multe cupluri :bărbat+femeie ,evită actul căsătoriei tocmai ca urmare a presiunii angajamentului ce ia naștere între soți ,în schimb cuplurile atipice :bărbat+ bărbat /femeie + femeie cer cu vehemență să se poată căsători…lumea e dată peste cap …și ce e mai rău e că ne pierdem în ițele țesute de noi înșine.

Dacă împătimiții LGBT s-ar rezuma doar la a cere dreptul de a se căsători civil ,nu ar întâlni prea multe impedimente din partea majorității ,însă doar aruncând o privire în rândul țărilor care au îngăduit producerea acestor legături ,constatăm că problemele se țin lanț ,în detrimentul majorității.Nu vreau să ajung ziua în care se va produce haosul,pentru a putea lua măsuri.Dumnezeu a îngăduit căsătoria dintre un bărbat și o femeie,fiind ridicată la rangul de Sfântă Taină,iar la fiecare căsătorie oficiată de către părinte ,auzim cum acesta spune „Se cunună robul lui Dumnezeu … cu roaba lui Dumnezeu…”. Totul este foarte clar și așa trebuie să fie.Nu știu câți dintre voi aveți în minte imaginea atâtor moși ,strămoși,bunici,străbunici care au luptat pentru această țară ,care au lăsat acasă copii și soții îndurerate ,dându-și viața pentru ca lumea de azi să trăiască în pace,să-și recapete libertatea .Cu siguranță nu au luptat pentru dobândirea drepturilor LGBT.Aceștia-și iubeau familia ,își iubeau soțiile,copiii ,pentru care se sacrificau ,dar totodată își iubeau țara ,iar Dumnezeu era Cel care le veghea viața pe câmpul de luptă.Amintiți-vă de bunici ,de copilărie,de educația primită și decideți ce contează cu adevărat.

Sumele investite în referendum ,nu ar fi fost niciodată investite în spitale,școli sau în varii scopuri umanitare ,din contră ar fi fost irosite ca orice altă sumă ,de care noi,oamenii de rând nu avem habar.Nu e cazul să ne mințim ,amestecând lucrurile.Incompetența celor care ne conduc nu va fi schimbată prin boicotarea referendumului ,ci se va perpetua cu sau fără această măsură.Priviți dincolo de aparențe.

Mai rău decât discriminarea ,este discriminarea pozitivă.Oricâte motive contra referendumului s-ar invoca , acesta este o necesitate ,de care au luat aminte alte 14 țări din Europa ,a căror cetățeni au votat cu inima și cu gândul la viitor.Noul nu e neapărat mai bun.Eu vreau ca în viitor să-mi pot întemeia o familie ,iar copiii mei să crească într-un mediu propice dezvoltării lor ,să știe că mamă poate fi doar o femeie ,iar tată doar un bărbat ,fiindu-le foarte clar în minte ce presupune ideea unei familii.Știu că cei mai mulți tineri agreează ideea de libertate și susțin noul ,în orice formă ,dar îi rog să se gândească că va veni o zi în care își vor ține propriul copil de mână și vor fi bombardați cu întrebări despre faptul că unii copii au 2 tați sau 2 mame,ba chiar realitatea pe care ați votat-o vă va șoca.Odată ce homosexualii vor primi drepturile cerute ,vor pretinde alte drepturi și  în alte sfere ,iar ulterior toate minoritățile se vor răscula ,profitând de naiva noastră îngăduință…și într-un final vom ajunge o minoritate,pentru că nu am dorit să fim o majoritate„ aprigă și închisă la minte”.Acționați,gândindu-vă la viitor!Aveți încredere în intuiție ,în propria experiență de viață.Priviți în trecut ,deschideți ochii în prezent și faceți demersuri pentru viitor!Cântăriți opțiunile!

Aceasta este opinia mea,propriul adevăr.Sunt o familistă convinsă ,pentru că am crescut cu acest spirit în suflet ,pentru că m-am dezvoltat armonios,având parte de iubire și de tot ce definește o familie .Am avut șansa la viață doar prin intermediul mamei și al tatălui meu-cred ca e cel mai bun motiv pentru a vota,sprijinind căsătoria dintre un bărbat și o femeie.Poate că greșesc ,dar a greși e omenește „Să arunce cu piatra cel care este fără de păcat!”.Timpul ne va arăta rezultatul alegerilor noastre.Dacă-mi stă în putință voi milita oricând pentru pacea familiei ,a copiilor ,pentru frumusețea iubirii dintre un bărbat și o femeie ,pentru că nimic nu e mai emoționant și mai frumos decât să vezi iubirea ce se naște dintre un El și o Ea!Dumnezeu a lăsat fiecare lucru cu perechea sa,pentru a forma un tot armonios,înțelesul având înțeles prin opusul său: zi-noapte,soare-lună,bine-rău,frumos-urât, bărbat-femeie.Lucrurile firești au prins formă prin Dumnezeu ,cele nefirești au fost create de noi.Evoluția nu se formează prin depărtarea de origini și negarea trecutului.

Nu voi face propragandă pentru a vă convinge să vă prezentați la vot!Fiecare e liber să facă ce simte și cum simte!Fiecare are propriul adevăr.Ceea ce contează e interesul comun!Găsiți-l!

„Libertatea înseamna răspundere, de aceea majoritatea oamenilor se tem de ea. ”George Bernard Shaw

Zâmbește-i zilei de azi,pentru ca ea să te celebreze!😁☀